Fudzirâ!… Hârâsea-ti o moarte, hârâsea-ti!
Dişcľidi laea-ţ poartâ,
câ azâ, sânâtati,
Virdeaţâ, pońi,
lilici va s-cadâ tu-a
ta mânâ!
Ia cľeamâ-ţ soea-ntreagâ,
ia cľeamâ-ţ-u sâ-ľi ţânâ
Aţeľi
ţi nu voru s-intrâ
tu casa-ţ muhlidzătâ,
Tu casa-a
ta di-iu vroarâ
nâ boaţi nu-i avdzătâ!
Ti vedu, afurisitâ, cumu gioţ ş-cânţ’
di haraua;
Ti stuluseşţ’
tu nauâ tâş
ca nâ-nveastâ nauâ,
Ş-aştepţâ
ta s-baţ curuńi, curuńili-ţ afumati,
Cu
mâna a
ta lâvoasâ,
pi frămţâli curati!
S-nu pistuseşţâ, o moarte,
câ va nâ seţ
fântâna Cu gura-ţ farfańeacâ!
Nu duţi
doru Rămăna
Ti-aţeľi
ţi yinu cu tini,
câ vatra ľi-easti-mplinâ!
Niorľi tuţ
din lumi, a soarilii luńinâ,
Cu truplu a loru
câtrani nu a s-poatâ
ta s-nâ chearâ!
Nâ şcâmbâ arucutitâ
tu vali nu-a s-asparâ
Pi unu munti analtu di şcâmbi! Aşi şi Rămănamea,
Tu aestâ mintireaji şi-tu alti hăľiuri, ‘namea
Nu va-ľi si-astingâ vroarâ! Fumeaľea a ľei ľi-u
mari Aţelu ţ-i
datu s-alumtâ,
di moarti
nu s-aspari!