| . | acîţai mîiauî | ÷ | am prins cheag. |
| . | acîţai oaspiţ | ÷ | mi-am făcut cunoştinţe, am relaţii. |
| . | acîtîrisitu omu | ÷ | afurisit om. |
| . | acru puscî | ÷ | acru ţuţui. |
| . | adarî aumbrî a loclui | ÷ | face umbră pămîntului. |
| . | adil'i vimturi | ÷ | spune vrute şi nevrute, |
| . | adnatu stogu | ÷ | strîns grămadă, înfricoşat. |
| . | adrai unu somnu | ÷ | am tras un pui de somn, |
| . | adunî nărli | ÷ | face mofturi; se supără. |
| . | adunî-l'i pîndzîli | ÷ | - nu-i da apă la moară, potoleşte-l. |
| . | agîrşii di durnii | ÷ | m-a furat somnul, am aţipit. |
| . | agiumsi cuprii | ÷ | a ajuns de nimic, a decăzut. |
| . | aguditu cu lîpuda (cu pîrpodea, tu minti) | ÷ | lovit cu leuca, atins la cap, ţăcănit. |
| . | aguditu ş-pliguitu | ÷ | rănit grav. |
| . | ahiurdzeaşti leşi | ÷ | miroase a hoit. |
| . | ahulea ureacl'ea | ÷ | ciuleşte urechea. |
| . | alagî di paru-paru | ÷ | umblă lelea, nu stă la casa lui. |
| . | alichitu di casî | ÷ | om de casă, devotat familiei, gospodar. |
| . | alîxea-lu | ÷ | mituieşte-l, „unge"-l. |
| . | alîxeari ditu fundu | ÷ | schimbare din temelie. |
| . | alîxitu şi-armîtusitu | ÷ | dichisit, împodobit, bine îmbrăcat. |
| . | ampartu | ÷ | împart, dau de pomană. |
| . | analtu ca tîpolî | ÷ | înalt ca plopul, înalt ca bradul, |
| . | anapuda omu | ÷ | om anapoda, om sucit, dificil, al dracului. |
| . | andreadzi-ţ gura | ÷ | drege-ţi gura, drege-ţi gustul. |
| . | ansari ca lîndurî | ÷ | ţopăie ca o rîndunică, e vioi. |
| . | ansîratu lisî | ÷ | sărat potroacă. |
| . | anţîpatu pi sulî | ÷ | înţepat, (fig.) obraznic. |
| . | anu di anu | ÷ | an de an, în fiecare an. |
| . | anyearî multi arali | ÷ | au apărut multe răutăţi. |
| . | apî yilii | ÷ | apă ca oglinda (limpede ca cristalul). |
| . | aprindunî-lu | ÷ | potoleşte-l, linişteşte-l. |
| . | apruche chirolu | ÷ | s-a apropiat timpul, momentul. |
| . | arădzli anyearî | ÷ | au reînviat obiceiurile. |
| . | arbinesu apresu | ÷ | om încăpăţînat. |