cama şcurti, aoa suntu tuti
print
support: Maria .::. Anne Marie .::. Stelian Maliu .::. contactarenrodeesgrit


web designsamarina musicprofessional photographerPilistera
Cauta:  
Cautari frecvente: muzica armaneasca petrecere, pindu, versuri pindu, download elena gheorghe steaua , vrearea mea versuri in, versuri vlahos, versuri lupci, vinuri de soi
acasă » stiri » prof.univ.dr. MATILDA CARAGIU MARIOTEANU

prof.univ.dr. MATILDA CARAGIU MARIOTEANU

YMprint
adăugat de giony la 28 august 2009 0:00:00

MATILDA CARAGIU MARIOTEANU Academician, prof.univ.dr. la Universitatea di Bucuresti - Catedra de Istorie a Limbii Române (pânâ işi tu pensie, tu 1982), poetâ. 
Faptâ tu 20.07.1927 hoara Hrupişti (Aryos Orestiko), tu Gârţie 
Anamisa di 1970 - 1973 lucră ca profesor invitat la Universitatea di Salzburg, Austria, ş-tu 1983 la Universitatea di Frankfurt am Main, Ghirmânia. 
Dumenii di activitati: dialectologhie, istoria a limbâl’ei româneascâ, armânisticâ. 
Lucrări mutrinda aromân’il’i: editarea a nai ma vecl’iului textu pi armâneaşti Liturghier aromânesc.Un manuscris anonim inedit, Bucuresti (1962); Fono-morfologie aromâna. Studiu de dialectologie structurala, Bucuresti (1968 - teza de doctorat), Compendiu de dialectologie româna (nord si sud-dunareana), Bucuresti (1975), zeci de studii descriptive si/sau istorice despre aromâna, despre latinitatea ei, despre locul ei în cadrul Romaniei (loclu anamisa di Oceanlu Atlantic şi Amarea Laie iu s-azburăscu limbi romaniţi ). Dictionar Aromân - DIARO vol.I A-D ,Bucuresti (1997). 
Basme aromâne, xanapârmitusiti, tu seria “Povesti nemuritoare” ; tu placheta Norocul şi mintea şi tu antologhia colectivâ ilustratâ “Cele mai frumoase basme ale lumii” . 
Premiul a Ministerului Învatamântului (1962)- ti Liturghierul aromânesc şi Premiul ali Academie Românâ “Timotei Cipariu” (1975) - ti Compendiu de dialectologie româna (nord si sud-dunareana). 
Lectura a nâscântor poezii armâneşti pe discul Poezii în grai aromânesc Electrecord 1975. 
Dinuntru si dinafoara - Versuri aromâne inedite în lectura autoarei, disc Electrecord (1990). În volum Ed. Cartea Româneasca, aromâna-româna (1994). Editie şi cu varianta francezâ De dedans et de dehors, 1999, Belgia, Charleroi. Dodecalog al Aromânilor, Dodecalogue des Aroumains, Dodecalogue of the Aromanians, Editura Sammarina, 1996, Constanta 
MANUAL TI ANVITARI ARMANEASTI, Ed. Academiei Române , Bucureşti 2005 
AROMANII în milerniul III. O abordare prospectiva. - România Literara nr.32, 
AROMANII ŞI AROMANA IN CONŞTIINŢA CONTEMPORANA (articoli şi studii tipusiti tu Românie ş-tu xeani) şi POEME AROMANE Ed. Academiei Române , Bucureşti 2006 

Academician Matilda Caragiu Marioţeanu – JUBILEU 80 DI AN’I 
Rep – Ghini ti-aflăm doamnă profesoaraă; ti noi daima hii doamna profesoară, daima avem ţiva ti anviţari di la tini. Ţă urăm ti mulţă an’i aestă muşeată aniversari ţi va u ncl’idz tora şi s-na dzăţ ndauă mindueri a tali. Prota, voi s-ti ntreb di căţ an’ij lucredz tini ti armănami? 
M.C.M. – Ţi s-vă dzăc adrai lucrarea di licenţă cu ună temă di armănami. Dimi, grailu a familiil’ei Caragiu. Adrai anchetă acasă, cum zburăscu patru bărni, şi loai nota maximă şi di atumţea ahurhii, va s-dzăcă eara 1950-1951 căndu dedu lucrarea. Ma lucrai cama di un an ş-deapoia tută bana. Aestă fu ună parti dit lucurlu a meu, adrai ş-altu lucru, “Limba română ti xen’i” limba română literară voi s-dzăc ş-alti lucri di gramatică românească, di istoria a limbii, soi di soi di lucri. Ma deapoaia cărţăli a meali li ştii tută lumea nu? Cari li scriai ti armânami ş-ti limba a noastră di mumă, armânească. Mini nu escu istoric, escu lingvistu. Va s-dzăcă ţi s-scriai, ţi minduiiu eara ti limba a noastră. Tora ma năpoi căndu ahurhi si zburască si s-alumtă ahăt idheea aestă ti aţea tsi him a curi him, cari easti identitatea a noastră intrai tru aestu subiectu di scriai Dodecaloglu şi articoli ti identitatea a noastră, problema a identitatil’ei, criza a noastră identitară. Am ma multi studii ti aestu subiectu. Ţi s-vă dzăc tora armăn’iil’i s-mpărţără ştits multu ghini, aestă mi doari multu, nu him tuts pi ună, nu him. Işiră oamin’ii ţi dzăc, ş-ma multu aoa tu Românie. Căţe nu dzăc aestu lucru aţelj ditu xeani, dit Peninsula Balcanică, dit Gărţie, dit Arbinişie, ma dzăţem noi aoa. Noi aoa vinim ca armân’i sh-tora u scoasiră că noi nu him român’i, că him altuţiva, armân’il’i va s-dzâcâ nu suntu român’i, suntu altu popul, cum dzăc el’i, au altă limbă şi au altă scrieari. Tuţ oamin’il’i a noşţă di ună etă scriară cum ştim noi că să scrie armâneaşti ş-tora u alăxiră şi scriu altă soie. Maş tra s-nu undzească cu scriearea românască literară. Aestă easti ună alumtă tora ţi mi doari suflitlu, nu vream aestu lucru că mini lucrai ună bană ti armânami cum dzăseş tini şi suntu oamin’i şi boţ ţi dzăc că nu am adrată ţsiva ti armânami. Tora cari easti averlu, s-lu spună Dumnidză. Mini ma multu di ahăt nu pot să spun. 
Rep – Nafoară di lucrărli aesti ştiinţifiţi ai angrăpsită shi poezie. Ţi easti ună poezie aleaptă, ună poezie ţi nu s-află cafi dzuuă, şi n-ai hărsită şi anlu aestu cu un ţiclu nău di poezii aşi că nu easti maş partea ştiinţifică, dimi easti şi partea aestă di suflit di limbă di dadă cari nai ma muşeat u aflăm tru aesti poezii a tali ţi li ai ngrăpsită.
M.C.M. – Mini scriu di multu poezie armânească, ma nu vream s-u scot tru padi cum s-dzăţi. Ştii cum easti, aesti suntu lucri ti suflitu shi nu ti ariseaşti s-ti veadă tută lumea s-veadă tută lumea tu adăntsimi suflitlu. Ma căndu vidzui că ahurhiră di inshiră poeţ armân’i ca frăndza ş-ca iarba atumţea dzăş că lipseaşti s-li scriu şi s-li dau tru padi tru ună limbă muşeată. Ş-mini dzăc că limba a mea easti ma muşeata di tuti limbili ţi si scriu astădz armâneaşti. Aşi că şi s-nu li va, cari nu li va, astădz mini nu li scriai ti oamin’ijl’i di astădz, li scriai ti măni. Suntu ună dhoară ti aţel’i ţi va s-hibă dupu noi, ţi va s-agărşească arăeţli aesti tuti ş-cari vor să ştibă armâneaşti cum lipseaşti. Ş-tru poezia a mea, ş-tru dicţionarlu a meu şi s-hibă di nu va s-pot maca nu va-n’i da Dumnidzău dzăli s-lu bitisescu aşhi cum easti protlu volum poţ s-nveţ limba armânească aţea muşeata. Aestă fu vrearea a mea. Aestă scriai, ş-ti aestă li scoş tru migdani aesti poezii a meali. 
Rep. – Ş-cătse tut dzăseşi di limba armânească s-aduţem aminti a ascultătorlor că ai ngrăpsită deadun cu prof. N. Saramandu şi aţel ‘’Manual ti anviţari armâneaşti’’ cari easti iara multu importantu ti armân’i. 
M.C.M. – Cum s-nu hibă importantu, easti protlu manual ţi nu easti abecedar că nu lipseaşti lumea s-lă si pară că easti abecedar. Abecedari să scriară multi, aesti ti ficiurits va s-nveatsă s-dzăcă a, o, e, i şi aşi cum s-nveaţă tu abecedari. Aestu easti manual ti anviţari oamin’il’i di iţi ilichie, di iţi etati pot s-nveaţă. I că suntu romnj i că suntu armân’i i că suntu grets, engleji cari va, poati s-nveatsă armâneaşti. Easti ună metodă ţi mini u am ufilisită tu un manual ţi lu adrai ti limba românâ ti germanj “Rumaenische fuer sie eine moderne ... ” Aestu easti ti oamin’i tu an’i, adulţi cum s-dzăţi. Aşi că easti ună carti multu importantă, nu că easti a mea, a mea deadun cu Saramandu, ma ashi easti. 
Rep. – Ş-tu soni voi s-ti ntreb ti dictsionarlu DIARO iu agiumseşi cu lucurlu? Tută lumea ntreabă ţi adară doamna profesoară, ţi s-faţi cu dicţionarlu? 
M.C.M. – Dicţionarlu dzăş niheamă ş-ma ninti căndu zburăi, tora dioară easti scos cum ştiţ maş protlu volum di la literili A la D. Mini ma-i am scriată patru literi ma nu mi alăsă sănătatea di patru an’i adrai trei operaţii fui multu lăndzidă ş-cu tuti că fui lăndzidă scriai manualu aestu ţi fu şi aestu un lucru multu greu. Adrai volumili aesti dauli şi volumili di poezii cari dauă suntu aţeali ţi inşiră pănă tora ş-ună parti easti nauă şi alantu volum multu importantu “ Aromânii şi aromâna în conştiinţa contemporană” iu adunai tuti lucrărli a meali, ma importantili lucrări ţi au inşită aoa tu România ş-tu xeani tu limba ţi fură tipusiti, că eara italiană, că eara franceză, că eara germană aşi ca s-poată s-li citească şi atsel’i ţi nu şhtiu limba românâ literară. Aşi că fui multu hărsită; ş-căndu vidzui că escu ahăt lăndzidă ăn’i si părea că nu va s-apuc s-li ved aesti cărţă. Ma n’i-agiută Dumnidză di li vidzui ş-di li ded la căţ putui. Ş-la cari nu putui mini, va s-ducă ş-va ş-li acumpără, aşi că escu isihăsită. Cu dicţionarlu macă s-n’i da Dumnidzălu dzăli, voiu, poati pănă tu bitisita aiştui an s-lu dau la tipar doilu volum ş-deapoia yini un volum ma mari că easti litera “M” multu greauă, multu mari, mari, mari, mari şi alti literi s-hibă volumlu trei, treilu volum cum dzăţem noi. Aşi că aestă easti luguria. Maş sănătati s-n’i da Dumnidză. 
Rep. (Toma Enache.) Voi s-ti antreb ş-mini tuti aesti lucri ţi li făţeş tini ti armânami di ahântu chiro, ună etâ ntreagă tsi lucraşi cari easti sentimentul a tău ti yinitorlu a armănamil’ei? Tache Papahagi dzăţea că armănamea va s-cheară. Mindueşţă, tora, tini cu tută mintiminil’ia, cu tuta experienţa ţi u adunaşii tu ahăt an’i că aesti lucri va s-agiută văroară ti armânami? 
MCM – Mini dzăş ş-tru prefaţa dit DIARO că armâna easti tru măna a tinirlor. Maca tinirl’i va s-aibă vrearea s-u ţănă limba va u nveaţă ş-va u ducă ma-nclo macâ nu au aestă vreari, nu poati s-lă u bagâ vârnu cu sila. Nu s-faţi aestu lucru. Luyuria yini di aclo, câ vedz şi aeşţâ ţi zburăscu multi hazumări asatădz, nu suntu ansuraţ cu mul’eri armani, fumeal’a a lor nu ştie armaneaşti, nu zburăscu ncasă armăneaşti. Atumtsea căţe zburăscu aşi cum zburăscu? Macă vrei s-u ţăn’i limba va s-ti mindueşţă di căndu tsă badz căruna pi cap, di atumtsea va să ştii ţi va s-hibă tu casa a ta. Că maca muma nu zburaşti armâneaşti... greu, greu, easti ta si s-nveaţă arâneaşti. Tuţ aeşţâ ţi au... şi au ş-numi armâni, nu voi s-dau numi, câ nu-i muşeat, ma aestâ easti. Voi s-dzâc că muşeat easti, tinirl’i armân’i si s-aflâ, si s-cunoascâ, si s-l’ia. S-adară casă deadun. Vedz câ atumţea lucărli va s-hibâ altâ soii. Cu aestâ conştiinţâ câ lipseaşti s-u ţânem limba s-nu u chirem, mini pistipsescu câ nu va s-chearâ limba a noastrâ armâneascâ. Aşi dzăc mini. Câ aşi cum dzăţi zborlu a nostru,”armânlu nu cheari”. Aestă easti. 

Reporter: Irina Paris Naum

sursa: www.rri.ro/art.shtml

 

 

vă rog intraţi în cont pentru a putea adăuga impresii



arhivă ştiri
Bookmark and Share

» Parteneri giony.ro


RECLAMA TA PE giony.ro
0720/439.104

» detalii
2017 © giony | termeni de utilizare
vin | citate celebre | feedback | rss feed | contact
opera | google chrome | php | mysql | zend framework