Munte frate, io'nj mi duc
Shi voi sã'tsã dzãcu ndouã zboari
Cã fum oaspitsã, frate munte
Shi cã'nj mi doari
La cãsheri cãdzura neguri
Shi oili treamburã ca vearga
Shi'un lai vimtu pisti dzenuri
Plãndzi anarga
Poati s'plãngã, s'da furtunã
Cãrdiliu poati s'adarã
Shi alti cãtitsã frãndzã scuipu
Tuti s'moarã
Nu-i ... »»
Di Pilistera pân` la Pindu
S`dishteaptâ armânlu di pumoari
Câmbănji asunâ iasti prindu`
Di Pashti , di primuvearâ..
Câmbănji asunâ iasti prindu`
Di Pashti , di primuvearâ..
Lutseashti fatsa ca di soari
S`ambeatâ mintea di harau`
Shi treamburâ ciudii mari
Tu vimtu, hlambura `tsea noau`..
Shi treamburâ ... »»
Pindu - Ditŭ Pilistera pân' la Pindu
*********************
Ditŭ Pilistera pân' la Pindu
S-dishteaptâ armânlu di harauâ
Câmbăñi asunâ ia pirindu
Di Pashti, di primuveară
Câmbăñi asunâ ia pirindu
Di Pashti, di primuveară
Ieshi tu migdani vrută-ñi soii
Ca s-vedzâ cum treamburâ dushmanii
Di-a tali armi di-a ... »»
Samarina & Cicolata Ditŭ Pilistera pân' la Pindu
*********************
Ditŭ Pilistera pân' la Pindu
S-dishteaptâ armânlu di harauâ
Câmbăñi asunâ ia pirindu
Di Pashti, di primuveară
Câmbăñi asunâ ia pirindu
Di Pashti, di primuveară
Ieshi tu migdani vrută-ñi soii
Ca s-vedzâ cum treamburâ dushmanii
Di-a ... »»
Di Pilistera pân` la Pindu
S`dishteaptâ armânlu di cum avdi
Câmbănji asunâ apirindu
Di Pashti sh`di primuvearâ..
Lutseashti fatsa ca di soari
Shi`ambeatâ mintea di harau`
Shi`nhi treamburâ, ciudii mari,
Cu vintu, hlambura `tsea noaua`..
Ieshi tu migdani vrută soi`
Ta`s cutreamurâ dushmanjii
Di`a tali armi, ... »»
Di Pilistera pan` la Pindu
**********************************8
Di Pilistera pân` la Pindu
S`dishteaptâ armânlu di harau`
Câmbănji asunâ apirindu
Di Pashti – di primuvearâ..
Ieshi tu migdani vrută soi`
Ta`s vedz cum treamurâ dushmanjii
Di`a tali armi, di`a ta boi`
Di`a tăi ficiori – gionji ca aslanji..
Lutseashti ... »»
Machedoni, aromâni, machedo-români, armâni, vlahi, ţinţari – sînt mulţi termeni care denumesc această populaţie rărită, despre care se ştie tot mai puţin. Machedonii fac parte dintr-o comunitate tăcută, retrasă, care, cu rare excepţii, nu a ieşit public să îşi exhibe identitatea şi nici ... »»
acîtîrisitu omu afurisit om. acîţai mîiauî am prins cheag. acîţai oaspiţ mi-am făcut cunoştinţe, am relaţii. acru puscî acru ţuţui. adarî aumbrî a loclui face umbră pămîntului. adil'i ...treaba merge strună. luna ari gurî luna (de pe cer) e în creştere. luna s-mîcî luna (de pe cer) ... »»
-Lăi nior,di pisti munts,
Cai di tini i ma-n sus-
Cu furtunjili cănd ti alumts,
Ruzvuiti dit apus?
-Dorlu a omului, dit sin,
Zboairâ sh-manclo di tser-
Cama ântroară di-un shain(şoim),
Cu aripili di her!
Vrearea naparti di lună-
Zboairă tut cama naltă,
Mash cu vruta-lji sâ si-adună,-
Di pi nă steauă di altă,
Treatsi ... »»
Nji-adunai tu xeane
Bair di mirdzeane,
Jarlu-nji dit cinushă,
Shi-ali pirushani
Feciu ună ghiurdani,
Stolismă di gushă.
Ună căti ună
Măna mea nji-adună
Steale după steale,
Hrisusite beale,
Tra s-lji-adar curună
S-u-ncurun cu eali,
Malmă tsi-asună
Tu cântărili a meali.
Tra si-nji vindic ponlu
Măyipsit ... »»
...pi tseru
Luna, moi luna, luna mea!
Noaptea ardu ...dzuua keru
Luna, moi luna, luna mea!
Dzuua keru ma noaptea ardu
Luna, moi luna, luna mea!
Nã mutrescu ...la gardu
Luna, moi luna, luna mea!
Oclji a ... »»
Giocu’nj
*************
Ficiuracu eramu, giocu’nj mi’agiucamu,
Ca unu mãndzu tu padi, tu pade ansãreamu.
Mi vidzu nã featã ca luna mushatã
Si’acãtsã di fatsã ....
Stealili cu luna ii stãtea pi fatsã;
Zãlipsita featã nj’u tsãneamu in bratsã.
»»
Vreari di fărşeroată
*************************
Nu cu săltănată nu cu pirifănj
Nu cu capu 'n dzeană, apleacu-l nihiamă.
Cănd ieşi tu migdani, dip ca vără lună,
Ficiorii la stani, maş cu tini 'n gură.
Cănd ti spunj la poartă, cutia tu mănă,
ti mutreşti pi poali s'nu-ai văr per di lănă!.
Poala chindisită mut-u di ... »»
Ş-astândzâ,
ş-mâni –
ca aèri,
ca totna –
creftu ş-nifânâtit va s-intru,
ş-sirin ca Luna
în fârâ di sinur
grâdińili di meri!
Aroşlu şi albul a
poamilor lor –
diadun va mi-acľeamâ,
ş-diznou
va lâ escu
culegâtor!
Mearili,
cu lâcrińi di-aroauâ pri eali –
va li azmulg
drept di pi dedz,
ş-apoia
va-ńi ... »»
Elu ştia tuti căľiurli tu munti ş-tu suflitu.
Elu azbura tuti limbili-a Balcańiloru…
Elu acâchisea boaţea di chipuri ş-di caľi…
Elu nu-avea chiro s-mutreascâ ţerlu:
Soarli-lu-avea-ancârfâsitâ
Tu intrata a cutarlui…
Luna eara tenda sumu cari durńia
Ş-cathi ńealâ şi-eara ...vidzu ţerlu, cu luna, cu steali …
Şi, ... »»
Da cap luna pisti noapti,
ca nă ...curunâ.
Dzânili cu kepturi goali
Pi la shopati si-adunâ.
Sh-tu minuta aistâ dultsi
S-avdu cărvănari pri cali
cum tut urdină sh-ma căntă
lăcrămos cu ahăntâ jeali,
di si antreabâ sh-lailji muntsâ
dishtiptats di-a lor cântari
'' Tsi au, moi, di-shi plăngu ashetsi
cărvănarlji-n calea mari?'' »»