vrearea armãnjlor - armãneashti

 

Noi, Armãnjlji ditu FARA ARMÃNEASCÃ DITU ROMÂNIA ,

ditu fãlcãrli Bucureşti, Călăraşi, Constanţa, Ialomiţa, Tulcea, tsi nã andãmusim aua

Bucureşti, azã 16 di Apriiru 2005 tu Adunarea Generalã di cathi anu,

 

Di cara luyursimu că zuyrãpsearea niuidisitã, scãdearea maxusu shi nihãbãrsearea a identitatiljei a noastri armãneascã suntu itii ti  cari limba shi cultura armãneascã s-aspargu dzuuã di dzuuã shi agiumsirã tora fuvirsiti cu chirearea,

 

Lomu apofasea cã vini oara   s-aspunemu vrearea a Farãljei Armãneascã ditu România ti scutearea tu migdani a identitatiljei  etnicã shi culturalã a armãnjloru ditu Românii, ca parti a popului armãnescu ditu Balcanu shi tu idyiulu chiro lomu apofasea s-anchisimu  s-pitritsemu cãftãrli lipsiti la chivernisi ta s-himu anyrãpsits ca minoritati natsionalã tu Românii.

 

Armãnjlji voru sã s-hãrseascã di ãndreptătsli   tsi lã si pricadu tu catandisea di   minoritati natsionalã sh-tsi suntu ãndrepturli di thimeljiu a omului shi a cetãtseanului: s-anveatsã tu sculii limba shi cultura armãneascã, s-aibã mass-media pi armãneashti, s-cãntã armãneashti tu bãsearicã.

 

Furnjia di nai marea simasii ti cari anchisimu aestã cali easti atsea cã tu chirolu di tora mashi anyrãpsearea tu nomu a identitatiljei poati s-ducã ma largu shi s-arhundipseascã turlia istoricã tu cari armãnjlji daima eara anamisa di alantsã shi tu dunjeauã: urdinarea niastãmãsitã, harea ti moabeti, mirachea ti alti culturi shi alti locuri.

 

Di anda s-apreasi eta tu Balcanu, elji adrarã unã civilizatsii europeanã,  tu cari s-astãvursescu dhoara romanicã shi atsea bizantinã, cu valori morali crishtini tinjisiti. Armãnjlji di iutsido  shtiu cã suntu mileti ahoryea, tsi zburashti idyea limbã.

 

Dhoarãli culturali di zãmani a armãnjlor suntu di tuts luyursiti  tu duhlu di ecumenismu tsi li anveashti. Mirachea ti cunushteari, tu prota aradã, plurilingvismlu shi apruchearea alãntoru ãlj featsirã axi armãnjlji tu tutã istoria a loru, oaminj tsi intrarã dealithea multu ghini tu aradã iutsido au bãnatã, tu itsi culturã shi vãsilii. Vrearea crishtinã ti laolu di anvãrliga, cãshtiga ti ghineatsa alãntoru, ti mushutsarea a banãljei, ti arhundipseari cu formi shi turlii  ahoryea, suntu anyrãpsiti tu  documentili bizantini imperiali, cari zburãscu ti elji tu Sãmtul Munti, tu emburlãchea a Amirãriljei, tu fuga ãn cârvani ,  tu andridzearea a ligãturlor di tugireti cu Europa ditu Ascãpitatâ shi cu Orientulu. Tu eta 17 shi 18 armãnjlji eara tu Balcanu atselji tsi mutarã unã pulitii  economicã shi culturalã fãrã preaclji tu atsel chiro tu Amirãrilja Otomanã Moscopoli.

 

Azã ama, ti ascãparea shi ti crishtearea a aveariljei culturalã armãneascã easti ananghi ta s-hibã adrati institutsii moderni, uidisiti cu atseali europeani. UNESCO tricu limba armãneascã tu cartea a limbilor tsi agiumsirã tu piricljiulu a chireariljei. Consiliul ali Europã apruche Dimãndarea  1333 ti tsãnearea tu banã shi cultivarea a limbãljei armãneascã.

 

Luyursimu cã dhoarãli tsi nã li alãsarã strãpãpãnjlji a noshtsã nu lipseashti s-chearã. Eali prindi s-hibã cunuscuti di tuts armãnjlji shi tutã dunjeaua. Eali lipseashti s-intrã tu arada europeanã ca valori armãneshtsã.

 

România fu nica ditu anchisita a ljei ca vãsilii natsionalã, un agiutor ti armãnj, tu unã turlii tsi azã nu s-uidiseashti, cãtse ashi eara catastisea tu atsea etã. Ta s-armãnã tu banã pãpãnjlji a noshtsã, tu inshita a etãljei 19 featsirã curbani identitatea a loru ta sh-aflã andrupumintu la vãsilii cama vãrtoasi, cãtse ashi eara lucãrli tu atsea etã. Strategia a noastrã, ti ascãpari di la chireari sh-ti crishteari a limbãljei, a culturãljei armãneascã, easti atsea s-nã spunem identitatea a noastrã ahoryea shi s-intrãm tu simfunia multiculturalã europeanã shi universalã.

 

 

Cautari similare