moscopole - casabalu armanjlor

Moscopole,(albaneză Voskopojë, Voskopoja, greaca Μοσχόπολις, Moscopolis sau Moschopolis; macedoneana Moskopole; sarba Moskopolje) este un mic sat din sud-estul Albaniei. În secolul XVII era cel mai mare oraş din Balcani şi centru cultural şi comercial al aromânilor, aici apărând prima tipografie din Balcani. Oraşul a fost distrus în întregime în 1788 de către Ali Pasha.

 

 Deşi aflat într-un loc destul de izolat din munţii dintre Grecia şi Albania, oraşul a reuşit să devină cel mai important centru al aromânilor. În zilele sale de glorie (anii 1760) avea o populaţie de peste 60.000 de locuitori, fiind al doilea oraş balcanic din punctul de vedere al populaţiei şi al prosperităţii, depăşit fiind doar de Istanbul.

 

Oraşul era locuit aproape exclusiv de aromâni. O analiză efectuată la Moscopole în 1935 asupra numelor de familie existente, a dezvăluit faptul că marea majoritate a populaţiei erau într-adevăr de origine aromână. Conform istoricului german Johann Thunmann care a vizitat Moscopole şi a scris o istorie a aromânilor în 1774, toţi locuitorii oraşului vorbeau limba aromână; mulţi însă cunoşteau şi limba greacă (limba bisericii), care era folosită pentru scrierea contractelor.

 

Spre sfârşitul secolului XVIII oraşul a evoluat mult datorită comerţului cu Germania, Veneţia şi Constantinopol, având mai multe manufacturi, în jur de 70 de biserici, bănci, o tipografie (o altă tipografie nu mai exista în Imperiul Otoman decât la Istanbul) şi chiar o universitate (Noua Academie sau Hellênikon Frôntistêrion, fondată în 1744). La Moscopole a apărut o adevărată efervescenţă culturală, mulţi autori publicându-şi lucrările atât în greacă (limbă a culturii din Balcanii la acel moment) cât şi aromână scrisă în alfabetul grec. În 1770, aici a apărut primul dicţionar al celor 4 limbi balcanice moderne (greacă, albaneză, aromână şi bulgară).

 

 

Acţiunile din 1769 ale otomanilor au fost doar începutul unei serii de atacuri, care au culminat cu atacul din 1788 al trupelor albaneze conduse de Ali Pasha asupra oraşului, atac care s-a soldat cu distrugerea completă a localităţii. Supravieţuitorii au emigrat în Grecia (unde au revenit la ocupaţiile lor vechi - creşterea animalelor), Serbia, România şi Bulgaria. O parte din elita comercială a emigrat în Austro-Ungaria, mai ales în cele 2 capitale, Viena şi Budapesta, dar şi în Transilvania, unde au jucat ulterior un rol esenţial în renaşterea naţională a României.

 

Oraşul nu a mai reuşit să atingă din nou statutul său precedent şi a fost distrus din nou în 1916 în timpul primului război mondial, iar clădirile rămase au fost dărâmate în timpul luptelor partizane din al doilea război mondial. Din vechiul oraş au mai supravieţuit doar cinci biserici ortodoxe, aflate însă în ruine. În 2002, acestea au fost trecute pe lista primelor 100 de monumente aflate în pericol de dispariţie.

 

Localitatea de astăzi este doar un mic sat de munte aflat în districtul Korçë din Albania. Memoriile glorioase ale oraşului pierdut Moscopole rămân însă o parte importantă a culturii aromâne.

 

Demografie

 

Populaţia oraşului a crescut mult de-a lungul timpului, atingând un maximum la 1788, înaintea atacului final otoman. După distrugerea sa a rămas la statutul de mic sat:

 

 

Moscopole este situat la 21 km de  Korçë, în munţii din sud-estul  Albaniei, la o altitudine de 1.160 metri.

 

Cautari similare